Alunite si dermatoscopie: cand trebuie verificate si ce inseamna semnele de alarma
Alunitele sunt extrem de comune, iar majoritatea sunt benigne. Totusi, unele leziuni pigmentare pot semana intre ele, iar diferenta dintre „e ok” si „trebuie verificat” se face prin evaluare dermatologica + dermatoscopie. Pagina aceasta este un ghid complet: ce inseamna ABCDE, cum arata o alunita benigna, cand monitorizam, cand recomandam excizie si cum se leaga totul de leziunile frecvente de pe piele.
Pe scurt
| Cand merita verificata o alunita | cand se modifica (E din ABCDE), arata diferit fata de restul (ugly duckling), sangereaza, mananca persistent sau apare noua dupa varsta adulta. |
| Ce face dermatoscopia | vede structuri invizibile cu ochiul liber si ajuta la diferentierea leziunilor benigne de cele suspecte. |
| Ce urmeaza dupa consult | monitorizare, fotografie/urmarire, sau recomandare de excizie/biopsie cand exista indicatie medicala. |
Ce sunt alunitele
Alunitele (nevi melanocitari) sunt leziuni pigmentare formate din celule producatoare de pigment. Majoritatea apar in copilarie si adolescenta si se stabilizeaza la varsta adulta. Unele se pot modifica lent in timp, iar acest lucru poate fi normal, dar modificarile rapide sau atipice necesita evaluare.
Pe categorii de varsta
| Varsta | Ce este frecvent normal | Ce merita verificat |
|---|---|---|
| 0–18 ani | Aparitia de alunite noi, mai ales la copii cu piele deschisa. | Leziuni care sangereaza, ulcereaza, se schimba rapid sau au aspect foarte atipic. |
| 18–40 ani | Stabilizare treptata a alunitelor; unele pot deveni usor mai reliefate. | ABCDE pozitiv, alunita diferita fata de restul, aparitie brusca de leziune pigmentata noua care se modifica. |
| 40+ ani | Pot aparea si alte leziuni benigne care imita alunitele (ex: keratoze seboreice). | Leziune pigmentata nou aparuta, mai ales daca evolueaza; orice dubiu -> dermatoscopie. |
Localizari si tipare
- Zone expuse la soare (fata, umeri, brate): monitorizare atenta + fotoprotectie.
- Zone traumatizate (talie, bretele, sutien): se pot irita; nu inseamna automat risc, dar pot necesita evaluare.
- Scalp si spate: zone greu de verificat acasa; screeningul periodic este foarte util.
Regula ABCDE (explicata simplu)
| Litera | Ce inseamna | Exemplu practic |
|---|---|---|
| A | Asimetrie | o jumatate nu seamana cu cealalta |
| B | Borduri | margini neregulate, zimtate, estompate |
| C | Culoare | mai multe nuante intr-o singura leziune |
| D | Diametru | in crestere (nu doar „peste 6 mm”) |
| E | Evolutie | modificare in timp: forma, culoare, simptome |
Semnul "ugly duckling"
Daca ai multe alunite care arata asemanator, iar una arata „altfel” (mai inchisa, mai mare, mai neregulata sau cu alta structura), aceea este candidatul perfect pentru dermatoscopie, chiar daca nu bifeaza toate criteriile ABCDE.
Ce este dermatoscopia si ce vede medicul
Dermatoscopia este o metoda neinvaziva care mareste si ilumineaza pielea, permitand vizualizarea structurilor pigmentare si vasculare. Practic, transforma „arata dubios” intr-o evaluare structurata: tipare, retele pigmentare, globule, structuri albe, vascularizatie etc.
- Avantaj: creste acuratetea diagnosticului clinic pentru leziuni pigmentare.
- Rezultat: decizie clara: monitorizare, fotografiere/urmarire, sau recomandare de excizie/biopsie.
Cand recomandam excizia sau biopsia
Excizia nu este „de frica”, ci o decizie medicala. In general, recomandarea poate aparea cand:
- dermatoscopia arata criterii de suspiciune
- leziunea se modifica clar (Evolutie)
- leziunea este traumatizata repetat si exista indicatie medicala
- exista istoric personal/familial relevant (stabilit la consult)
Diferential: keratoze, papiloame, veruci
Multe leziuni frecvente pot fi confundate cu alunitele. Pentru pacienti, cele mai comune confuzii sunt:
- Keratoza seboreica (placa „lipita pe piele”, benigna): vezi pagina pilon Keratoza seboreica.
- Papiloame (excrescente moi, zona de frecare): vezi Papiloame.
- Veruci (leziuni virale, uneori aspre): vezi Veruca (negi).
Preventie si auto-monitorizare
- Fotoprotectie zilnica (SPF), mai ales pe zone expuse.
- Auto-examinare lunara: fata, scalp (cu ajutor), spate (cu oglinda), talpi.
- Fotografie comparativa (aceeasi lumina) pentru leziuni urmarite.
- Nu aplica acizi, substante caustice sau „solutii de indepartare” pe leziuni pigmentare fara diagnostic.
Surse externe
Surse patient-friendly, utile pentru educatie medicala:
FAQ
Este normal ca o alunita sa manance?
Ocazional, iritatia poate aparea prin frecare. Daca simptomele persista, apar cruste, sangerare sau modificari, este indicata evaluarea.
Pot sa imi scot singura o alunita cu acizi?
Nu. Pe langa risc de arsura si cicatrice, poti intarzia diagnosticul unei leziuni suspecte. Orice leziune pigmentara merita evaluata.
Laserul CO2 este pentru alunite?
Laserul CO2 este folosit frecvent pentru leziuni benigne selectate, in functie de diagnostic. Vezi ghidul: Laser CO2 in dermatologie.