Top Skin Bucuresti • Dr. Roxana Chelaru
Herpesul simplex este o infectie virala frecventa, produsa de HSV-1 sau HSV-2. Poate determina vezicule ori ulceratii dureroase in jurul gurii, in zona genitala sau, mai rar, in alte regiuni. Virusul ramane latent in organism si se poate reactiva, dar episoadele si riscul de transmitere pot fi controlate printr-un plan medical corect.
Consultatie dermatologica online Programare in cabinet
Leziunile recurente, tipice si bine vizibile pot fi evaluate initial online. Primul episod genital, leziunile atipice, sarcina, imunosupresia sau suspiciunea de afectare oculara necesita evaluare directa si, uneori, recoltare din leziune.
Exista doua tipuri principale de virus herpes simplex. HSV-1 produce cel mai frecvent herpes oral sau labial, dar poate produce si herpes genital. HSV-2 este transmis in principal prin contact sexual si determina mai frecvent herpes genital recurent. Localizarea nu stabileste singura tipul viral.
Este asociat frecvent cu leziunile din jurul gurii si se poate transmite prin contact oral, saliva sau contact direct cu zona infectata. Prin contact oro-genital poate determina si infectie genitala.
Este asociat in special cu herpesul genital. Recurentele si eliminarea virala fara simptome sunt, in general, mai frecvente in infectia genitala cu HSV-2 decat in cea cu HSV-1.
Dupa infectare, virusul ramane latent in ganglionii nervosi. Prezenta virusului nu inseamna ca persoana va avea permanent leziuni si nici ca un episod recent dovedeste o infectare recenta. Multe infectii sunt asimptomatice sau nu sunt recunoscute.
Herpes simplex nu este acelasi lucru cu zona zoster. Zona zoster este produsa de reactivarea virusului varicelo-zosterian si are alta evolutie, alta distributie si alte riscuri.
Aspectul variaza de la furnicaturi si arsura discreta pana la vezicule grupate, eroziuni sau ulceratii dureroase. Primul episod poate fi mai intens si poate asocia febra, stare generala alterata si ganglioni mariti. Recurentele tind sa fie mai localizate si mai scurte.
Aftele, cheilita angulara, impetigoul, dermatita periorala si iritatia de contact pot fi confundate cu herpesul labial.
Sifilisul, candidoza, foliculita, dermatita de contact, traumatismele si alte cauze de ulceratie genitala trebuie luate in calcul.
Panaritiul herpetic poate produce vezicule si durere intensa la un deget. Nu trebuie intepat sau drenat ca un abces bacterian, deoarece manevra poate agrava situatia si poate raspandi infectia.
Durerea oculara, roseata, fotofobia, lacrimarea sau vederea incetosata pot semnala o infectie oculara. Aceasta nu se trateaza prin consultatie dermatologica online si necesita evaluare oftalmologica urgenta.
Un episod recurent cu aspect si evolutie tipice poate fi recunoscut clinic. In primul episod, in herpesul genital, in leziunile atipice sau cand diagnosticul schimba conduita, confirmarea printr-o proba recoltata direct din leziunea activa este importanta.
Testarea moleculara de tip PCR sau NAAT din vezicula ori ulceratie este cea mai sensibila metoda si poate diferentia HSV-1 de HSV-2. Recoltarea este mai utila cat timp leziunea este proaspata; sensibilitatea scade pe masura ce aceasta se vindeca. Un rezultat negativ dintr-o leziune veche nu exclude intotdeauna infectia.
Serologia tip-specifica poate avea indicatii selectate, dar nu poate spune locul infectiei, momentul exact al transmiterii sau persoana de la care a fost dobandita. Screeningul serologic al tuturor persoanelor fara simptome nu este recomandat de rutina.
In cazul ulceratiilor genitale poate fi necesara testarea pentru sifilis si alte infectii cu transmitere sexuala. Persoanelor cu herpes genital li se poate recomanda si testarea HIV, in functie de contextul clinic.
O fotografie poate orienta diagnosticul si urgenta, dar nu poate inlocui recoltarea din leziune atunci cand confirmarea virusului sau tipului viral este importanta.
Antiviralele pot reduce durata si intensitatea episodului, dar nu elimina virusul latent din organism. Alegerea depinde de primul episod sau recurenta, localizare, severitate, frecventa episoadelor, sarcina, functia renala, varsta si starea imunitara.
Se administreaza pentru episodul activ si are eficienta maxima cand este inceput precoce, ideal de la primele furnicaturi sau in primele zile de leziuni. Primul episod genital necesita evaluare si tratament antiviral sistemic chiar daca manifestarile initiale par usoare.
Administrarea zilnica pe o perioada stabilita poate fi discutata cand recidivele sunt frecvente, dureroase, au impact important asupra vietii sau cand se doreste reducerea riscului de transmitere catre partener.
Produsele locale au un rol limitat, mai ales in herpesul genital. Ingrijirea blanda, mentinerea zonei curate si uscate si controlul durerii pot completa tratamentul prescris. Veziculele nu trebuie sparte.
Persoanele cu diagnostic confirmat pot primi un plan anticipat, astfel incat tratamentul episodic sa fie inceput rapid la prodrom. Daca tiparul se modifica, diagnosticul trebuie reevaluat.
Schema si durata tratamentului antiviral sunt individualizate medical. Dozele nu se aleg dupa un episod anterior al altei persoane si trebuie adaptate in anumite afectiuni renale, in sarcina, la copil sau la pacientul imunodeprimat.
Dupa episodul initial, virusul ramane latent si se poate reactiva. Frecventa variaza mult de la o persoana la alta si se poate modifica in timp. Un episod recurent nu inseamna o noua infectare si nu indica automat o problema a imunitatii.
Jurnalul episoadelor poate identifica un tipar. Fotoprotectia buzelor si fetei poate fi utila cand soarele este un factor declansator. Recidivele neobisnuit de frecvente, extinse sau persistente necesita reevaluare.
HSV se transmite prin contact direct cu pielea, mucoasa, saliva sau secretiile din zona infectata. Riscul este cel mai mare in timpul veziculelor, ulceratiilor si simptomelor prodromale, dar transmiterea este posibila si in absenta leziunilor vizibile.
Diagnosticul nu permite stabilirea cu certitudine a momentului sau a persoanei de la care a fost dobandit virusul. O discutie medicala corecta poate reduce anxietatea si stigmatizarea si poate ajuta cuplul sa ia decizii informate.
Pentru evaluarea online sunt utile fotografii clare, facute inainte de aplicarea produselor colorate, plus informatii despre debut, simptome, localizare, episoade anterioare, tratamente, sarcina si bolile asociate.
Aceste situatii nu trebuie amanate pentru o consultatie online obisnuita. Afectarea oculara necesita evaluare oftalmologica urgenta, iar simptomele generale severe pot necesita un serviciu de urgenta.
Antiviralele controleaza episodul si pot reduce recurentele, dar nu elimina virusul latent. Multe persoane au episoade rare sau din ce in ce mai usoare.
Da. HSV-1 se poate transmite in zona genitala, inclusiv prin contact oro-genital. De aceea, localizarea nu inlocuieste tiparea virusului atunci cand aceasta este importanta.
Da, transmiterea asimptomatica este posibila. Riscul este insa mai mare in timpul prodromului si al leziunilor active.
Nu. Serologia nu poate stabili cu exactitate cand sau de la cine a fost dobandita infectia si nici localizarea ei.
Nu. Virusul poate ramane mult timp fara simptome, iar primul episod recunoscut poate aparea la mult timp dupa infectare.
Nu. Herpesul labial este produs de virusul herpes simplex, iar zona zoster de virusul varicelo-zosterian. Necesita pagini si conduite medicale distincte.
Daca leziunile sunt recurente si tipice, consultatia online poate permite o evaluare rapida si stabilirea unui plan medical. Daca este primul episod, diagnosticul este incert sau este necesara recoltarea, consultul in cabinet este alegerea potrivita.
Incepe consultatia online Programeaza-te in cabinet
Continut medical informativ, redactat pe baza recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii si CDC privind herpesul simplex si herpesul genital. Informatiile nu inlocuiesc consultatia si recomandarea individuala.
Întrebări? Scrie-ne pe Whatsapp!